Mânăstirea și Peștera Sfântului Ioan Casian sunt două locuri de pelerinaj importante din România. Peștera Sfântului Ioan Casian se află la capătul unei poteci care pleacă din spatele mănăstirii, iar pe cale se găsește Stânca Sfântului, cu inscripția:
„Όροι Κασιάνουν Και Σπηλούχα”
adică “Hotarele Casienilor și Peșteruca”. Aceasta a fost descoperită în anul 1912 de învățatul arheolog Vasile Pârvan.
⭐️Comanda acum!!! Click pe link https://temu.to/m/u79by37lwkf pentru a primi un cupon promotional de 💰500Lei sau ⭐️ Scrie aco248595 în aplicaţia Temu App şi primeşti 💰30% discount la un produs ales!!
Acest loc unde vă veți găsi liniștea sufletească se află în Cheile Dobrogei, iar mânăstirea este amplasată pe Dealul Casienilor, care a devenit un adevărat loc de pelerinaj.
Aceasta a fost construită în anul 2000 și este una dintre cele mai importante mânăstiri din Dobrogea. Numele mânăstirii este inspirat de Sfântul Ioan Casian, un călugăr și teolog creștin din secolul al V-lea. Mânăstirea adăpostește o biserică cu hramul “Înălțarea Sfintei Cruci” și o icoană făcătoare de minuni a Sfântului Ioan Casian.
Cu toate astea tot aici este adăpostit un ansamblu de grote și de adăposturi monahale, iar o bună parte dintre acestea încă nu sunt cercetate așa cum se cuvine. Dar pentru a descoperi mai multe despre aceste locuri sacre care se împletesc cu credința și liniștea trebuie să cunoaștem ceva mai multe date despre Sfântul Ioan Casian.
Cine a fost Sfântul Ioan Casian?
Născut într-o familie din Dobrogea, care în vremuri străvechi se numea „Scythia minor” în jurul anului 360 și este foarte probabil să fii făcut parte într-una dintre cetățile greco-romane.
Acolo unde creștinismul avea o foarte mare putere, iar limbile vorbite erau greaca și latina. De altfel, ceea ce este important de spus este faptul că există unele inscripții unde se menționează numele de familie și anume Kassianos / Cassianus. După ce învață să scrie și să citească atât în limba latină, cât și în limba greacă, acesta pleacă împreună cu sora sa și cu prietenul Gherman (Germanus sau Ghermanos), care aveau aceeași credință (și anume credința creștină) și se hotărăște să intre în rândul sfinților bisericii din regiune. Modelele pe care le-au urmat au fost Teotim și Bretamion, care erau episcopii Tomisului sau Dionisie exiguul (cel Mic) sau cel Smerit, întemeietorul Calendarului Universal Creștin.
Împlinind vârsta de 20 de ani și dorindu-și să cunoască și să viziteze toate lucurile sfinte pleacă alături de sora sa și cu Gherman la Bethleem. Acolo unde sora lui va rămâne și va deveni călugăriță. După toate experiențele din Ierusalim și Egipt va ajunge la Constantinopol, acolo unde Sfântul Ioan Gură de Aur (fiind în acele vremuri arhiepiscop al Constantinopolului) îl va hirotonisi diacon pe Sfântul Ioan Casian și preot pe Gherman. Mai târziu va pleca la Roma, iar aici se va împrieteni cu viitorul papă Leon. Iar în anul 430 va scrie despre acesta în prefața cărții sale: „De incarnatione”. Pe lângă aceasta se mai adaugă și cele două mânăstiri înființate, una de călugări și cealaltă de maici, în Marsilia: „Mânăstirea Sfântul Victor” și „Mânăstirea Sfântul Satiros”(Mântuitorul).
De altfel Sfântul Ioan Casian a reprezentat puntea de legătură dintre cultura patristică a Răsăritului și cea a Apusului, fiind mai presus de toate un promotor al monahismului în occident. După ce a dus mai bine de 60 de ani de viață monahală, Sfântul a decedat la mânăstirea sa din Marsilia în anul 435 d. Hr. și este canonizat la Marsilia în secolul al V-lea, fiind pomenit în data de 23 iulie. Ba mai mult decât atât Sinodul Bisericii Ortodoxe Române hotărăște în data de 20 iunie 1992 canonizarea Sfinților Cuvioși Ioan Casian și Gherman, aceștia fiind pomeniți în ziua de 29 februarie (în ani bisecți) sau în ultima zi din februarie, 28 februarie.
Pe de altă parte se mai spune că de la Sfântul Ioan Casian s-au păstrat trei mari lucrări importante cum ar fi: „Despre așezămintele cenobiților (mânăstirești) și despre remediile celor opt păcate principale” – care conțin 12 cărți; „Colațiuni sau convorbiri cu Părinții” – lucrare care conține 24 de cărți, și „Despre Întruparea Domnului, contra lui Nestorie” – și această lucrare conține 7 cărți.
Peștera Sfântului Ioan Casian
Peștera Sfântului Ioan Casian este legată de viața și activitatea Sfântului Ioan Casian, care a trăit în această zonă. Potrivit tradiției, Sfântul Ioan Casian s-a retras în această peșteră pentru a trăi în izolare și rugăciune.
Revenind în zilele noastre se cunoaște faptul că arheologul Vasile Pârvan a descoperit în anul 1912 valea numită Casimcea și care astăzi este cunoscută sub numele de „Peștera Sfântului Ioan Casian”, cu o inscripție grecească, dar și alte morminte și inscripții cu numele de familie Kassianos / Cassianus. Fără doar și poate cei care deja au vizitat Mănăstirea și Peștera Sfântului Ioan Casian au găsit ceea ce aveau nevoie și mai presus de toate au găsit acea punte dintre sufletul lor și Împărăția Cerurilor.
„Prietenia nu poate rămâne deplină și desăvârșită decât între cei desăvârșiți și cu aceleași virtuți, pe care aceeași voință și aceleași țeluri de viață nu-i lasă niciodată, sau numai foarte rar, să aibă sentimente deosebite sau să nu fie de aceeași părere în cele ce duc la plinătatea vieții duhovnicești”
Sf. Ioan Casian
În prezent, peștera este vizitată de pelerini și turiști care doresc să vadă locul unde a trăit și a rugat Sfântul Ioan Casian
